Alergarea în roată


Alergăm. Alergăm fără oprire. Alergăm fără oprire după libertate. După bani. După dragoste. După recunoaștere. După respectul celorlalți. După „acasă”. Încercări. Speranțe. Muncă. Doruri.
Alergăm înainte, pe drum drept. Doar că drumul drept e o roată ca cea în care aleargă hamsterii, fără să ne dăm seama. Și ni se pare că avansăm. Că acumulăm. Acumulăm o pulă. Acumulăm doar bunuri. Doar bani. Doar poziție socială. Doar invidia altora. În timpul acesta, viața se întâmplă, colorată, în afara roții. Câteodată, o zărim cu coada ochiului. Doar că suntem condiționați să alergăm în roată. Și aceasta se învârtește, generând iar și iar iluzia drumului drept.
Iar pe urmă, amețiți de atâta învârtit în roată, murim. Și, acolo unde am crăpat, se vor pune coroane de flori cu inscripția „Nu te vom uita niciodată”. Dar inscripțiile sunt mincinoase. Oamenii te uită. Florile se veștejesc. Iar tu ai trăit ca un câine prost, care și-a fugărit toată viața coada. Doar roata, roata e veșnică.
Hai. Marș în roata ta, Grivei. Mă duc și eu într-a mea. Că nu ai crezut, cumva, că eu sunt mai breaz.
#înresttoatebune

Anunțuri

Un comentariu

Din categoria Uncategorized

Un răspuns la „Alergarea în roată

  1. Madi Manea

    Domnule, rămân aceeași cititoare fidelă… Atât cat pot!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s