– Vasile, uite… Gigel te strigă.


Tendinţa unui plod (mic, subliniez) este că, dacă există în jurul lui 150 de persoane, vrea să le implice pe toate, dar absolut toate, în activităţile lui. Iar a părinţilor sau deţinătorilor, mai mult sau mai deloc legali, e să îţi ofere posibilitatea, deşi tu încă nu eşti convins, sută la sută, că o vrei, să participi la bucuria şi demenţa generală.

– Vasile, uite… Gigel te strigă.

– Aşa, şi? mormăi tu, deloc convins că vrei să te duci, să te bălăceşti în piscina cu bile.

– Păi te strigă copilu’.

– Lasă, că îi prinde bine. E în creştere, i se dezvoltă corzile vocale.

– Da’ vrea să se dea cu tine în tobogan.

– Oare eu vreau să mă dau în tobogan?

– Nu fii nesimţit. Nu îţi pasă de copil, ştiam io mai demult chestia asta, dar refuzam să te cred un asemenea om, fără inimă.

Şi, sub presiunea rudelor, în general de sex feminin (sau bunici, că diferenţa nu e foarte mare), vrei-nu vrei, ajungi: să te dai în tobogan, să te arunci în piscina cu bile, să porţi conversaţii de jumătate de oră cu un pitic, din care, oricum, nu înţelegi nici jumătate. Sau să răspunzi la întrebări. Întrebări pe care cei din jur, în general rude cu plodu’ (dar nu obligatoriu, că sunt mulţi impresionabili în jur), le consideră dulci-dulci-dulci, deşi tu, om major, vaccinat, cu armata lejer făcută, cu rate la bancă şi cu multă treabă la muncă, te întrebi ce dracu e dulce în a răspunde, a treizecea oară, întrebării: “Da’ scaunul ce făcea?”

– Vaiiiii, uite ce bine îi stă lu’ Vasile cu ăla micu în braţe, se extaziază persoanele mai slabe de înger. În timpul ăsta, ţie ţi se îndeasă în ochi, gură, nas, urechi şi ce alte orificii (prezentabile în public) mai ai, degete soioase, pline de substanţe pe care refuzi să le identifici, căci nu e de bon-ton să borăşti în public.

În general, urmează întrebarea: “da’ voi când faceţi unu’?”. Iar tu stai şi te întrebi dacă să îţi asumi că nu vei mai avea ce căuta în acea casă în veci, dar să răspunzi sincer, cum că ce ar trebui să îşi bage, şi unde, cel care întreabă. Dacă ai o imaginaţie fecundă, poţi răspunde timp de vreo 5 minute, fără să te repeţi prea des. Poţi mixa, în argumentarea ta: mame, bunici, rude de rang maxim 4, de preferinţă de sex feminin, dar şi neidentificat, obiecte de cult bisericesc, sărbători creştine, calităţi fizice (gen “cocoşata naibii”), calităţi morale (gen “schizofrenic imbecil”), diverse obiecte de uz casnic (pentru cei care nu îşi dau seama cum, ofer meditaţii, contra cost, evident, că frate, frate, da’ telemeaua e pe bilete la ordin), precum şi, în momentele de apogeu, sunete neidentificate până în prezent, ochi rostogoliţi în orbite, spume la gură, muci atârnând, precum şi ticuri elegante, cum ar fi să încerci să îţi muşti urechea stângă, cam de 7 ori pe minut.

Precum ştiţi, urmează lozica mea, în cazul de faţă puţin probabilă, căci ştiu cel puţin câteva case în care nu mai am ce căuta, după ce se va vedea schiţa asta.

În rest, toate bune.

Anunțuri

Un comentariu

Din categoria Uncategorized

Un răspuns la „– Vasile, uite… Gigel te strigă.

  1. ralucacoldea

    Raspunsul meu elegant la intrebarea aia tampita cu „Da voi cand faceti unul?” e „Cand sunt la reducere la Cora, ca vrem unul + unul gratis’.
    Raspunsul ne-elegant e „Apai chiar acuma daca aveti un dormitor liber.” For some reason, daca incepi sa povestesti de sex si pozitii sexuale oamenii se cam oripileaza. Copii sunt ok, dar procesul tehnologic e tabu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s