Sonja Henie ot Căţelu


Stau la ţară. Oarecum. Pe strada noastră, la lăsarea serii, e mai întuneric decât în chiloţii unui urs brun (voiam să zic, iniţial, în chiloţii unei negrese, dar îmi era că eram luat cu huo) şi mai frig decât în cei ai unui urs polar. Primăria, în caz că există, nu a trecut cu niciun utilaj pe străzi. Bine, nici urâţii ăia care trebuiau să ia gunoiul nu au fost de dinainte de crăciun, aşa că se compensează. Compensa-i-ar holera şi bubele dulci să-i compenseze!

Prin urmare, fiecare s-a gospodărit cum a putut: unii au curăţat trotuarul şi au aruncat zăpada pe stradă, alţii au făcut movile de zăpadă la marginea trotuarului. În sătucul meu, lipit de Bucureşti, există un premiant şi un codaş al clasei, în ce priveşte curăţarea zăpezii. Premiant: un magazin cu cârciumă de pe strada noastră. Zici că e vară, la cât de curăţat e trotuarul. Pe stradă s-a dat cu sare şi nisip, încât mai că te-ai duce să îţi iei un rachiuţ. Codaşul: biserica. În faţa ei, o Sonja Henie ar putea să reediteze o nouă Serenadă în Valea Soarelui. De pe trotuar nu s-a mişcat niciun fulg căzut. Pe stradă, şleauri adânci în gheaţă.

Bă! O fi atât de sărac taica părintele, de nu poate să tocmească 2 băieţi, să le dea şi lor f’o 50 de lei şi iertarea păcatelor făcute cu nurlia aia de pe strada gării, Doamne fereşte şi apără de gânduri necurate? Sau să le zică babelor ălora duse cu pluta care, oricum, vin de 3 ori pe zi la slujbă că, înainte de “Veniţi toţi, iubitorilor de mucenici”, să aducă fiecare babă câte un pumn de sare, să arunce pe caldarâm? Sau o fi vreo manevră deliberată? De ce deliberată? Păi o babă pe gheaţă înseamnă mari şanse de o babă căzută. Căzută înseamnă boală şi, eventual, hai pa. Mai un maslu, mai o înmormântare, mai o pomenirea răposaţilor. Merge întreprinderea, care va să zică.

Măi taica părintele, da’ cărţi de vizită plastifiate ai avut bani să-ţi faci, ai? Păi normal. Sunt trecute pe contul de marketing. Că deh, se lasă înfipte în porţile drept credincioşilor, să li se amintească că nu l-au primit pe sfinţia-sa cu botezul. Şi, dacă nu primeşti cu botezul, o să îţi meargă la fel de rău ca şi când l-ai fi primit. Da, da’ întreprinderea lu’ taica părintele stagnează, nu?

Aşa că, printre “Cu sfinţii odihneşteeeeee” şi “Te lepezi de Satana?”, uite cum ne pregătim de patinaj în Valea Soarelui. Asta a noastră. Din Căţelu.

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s