Mândră zi de vot


Citesc, în ultima vreme, tot felul de bazaconii pe netul ăsta, cel de toate zilele. “Politicienii răi sunt aleşi de oamenii buni, care nu votează”. “Hai la vot”. “Eu votez pentru viitorul copiilor mei”. “Hai să îl dăm jos pe X, pentru că Y e viitorul”. “Nu mergeţi la vot, ca să le arătaţi că nu vă plac”.

Permiteţi-mi ca, uzând de toată politeţea mea, să vă spun: hai sictir!

Da, ştiu, sunt impertinent. Problema nu e votul. Problema e că oamenii buni nu se implică în politică, ci stau acasă, comentând ca babele. Problema e că tu, cel care te duci să pui o ştampilă pe hârtia aia, habar n-ai cu cine votezi. In cel mai fericit caz, te-ai uitat la televizor şi te-ai lăsat încântat când un tembel “i-a zis-o” altuia, la fel de tembel ca şi primul. Tu. Tu eşti problema. Iar cei care ajung sus sunt doar cei care s-au adaptat mai bine sistemului. Cei care au învăţat că tu, oricum, nu îţi faci temele. Cei care au învăţat că tu, oricum, eşti un laş şi un căcăcios, care nu ştii cum să te strecori sub piatra ta, ca să nu ţi se uite un tupeist în desaga ta, în care ar găsi 5 foi de hârtie şi 2 pixuri, ciordite de la birou. Sunt cei ca tine. De ce par altfel? Pentru că au mai mult tupeu, au mai multă putere, iar asta le amplifică acel caracter de rahat pe care îl ai şi tu. Şi tu ai fi la fel ca ei, dacă ai avea curajul.

Vrei o viaţă mai bună? Adaptează-te la sistem. Sau combate-l, dar de acolo, din interior, nu de pe margine, ca potăile care stau pe margine şi latră, când alte 2 potăi se regulează. Cam aşa e la nunţile de câini, daca nu mă înşel prea tare: câţiva au parte de toată distracţia, restul stau pe margine şi comentează. Sistemele se combat din interior, nu de pe baricadele feisbucului. Dacă n-ai hormonii necesari în organism, taci, naibii, din gură. Şi cei care merg la vot, şi cei care nu, suntem la fel de intoxicaţi, suntem cu creierele la fel de spălate. Nu punând o bucată de cauciuc, mânjită cu niste tuş, pe o bucată de hârtie, fără să ai habar ce faci, vei schimba ceva.

Intră în sistem. Porneşte de la lipit afişe. Votează într-un partid. Fă-ţi relaţii în interiorul lui. Câştigă, în acelaşi timp, bani, căci, fără, nu te va băga nimeni în seamă. Urcă, încet-încet, treptele lui. In tot acest timp, încearcă să îţi păstrezi sufletul şi ideile iniţiale neschimbate. Căci sistemul, o da!, sistemul luptă pentru a nu se schimba. Cel mai probabil, tu vei fi cel schimbat. Şi tu vei ajunge să te baţi pentru ciolan, pentru putere, pentru a îţi impune ego-ul peste al celorlalţi. Trebuie să ai o coloana vertebrală al naibii de solidă pentru a nu te schimba, pentru a continua să crezi, atunci când în jurul tău e miere. Pentru a nu ajunge ca cei pe care îi huleşti azi. Iar când ajungi să ai o reală influenţă, luptă-te să schimbi ceva. Incet. In ani, decenii.

Dacă nu ai sângele ăsta în tine, adaptează-te. Cum poţi. Tu, ai tăi, familia şi prietenii. Lor să le fie bine. Şi încearcă să îi înveţi şi pe alţii. Să le fie şi lor bine. Cu cât le va fi mai bine mai multora, va fi mai dificil pentru tupeişti să ţi se suie în cap. Ecaterina Teodoroiu e doar în cărţile de şcoală. Jeanne d’Arc? Istorie. Brătienii? Coposu? Unii de care ai auzit la televizor, oricum mai rar decât despre agramaţii, fonfii şi chizdele care se bat pentru prezenţa pe sticlă.

Puterea corupe. Lipsa de educaţie generează indiferenţă. Educaţia generează laşitate şi multă lene. Religia ortodoxă generează apatie şi, deseori, ignoranţă. Viitor de aur ţara noastră are?

În rest, toate bune.

 

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s