E vineri seara şi …


Mă gândeam că n-am mai bătut câmpii demult, cu graţia pe care mi-o ştii. Adică i-am bătut, mama lor de câmpi, da’ nu te-am mai făcut să zâmbeşti. Ti-am zis că îmi place când zâmbeşti? Caria aia ţi se vede atât de seducător, încât ziua mea devine mai albastră. Cum cine? Tu? Cum care tu? Tu, care citeşti acum. Ce? N-ai carie? Aaaa…iertare. E o bucată de spanac, care ţi-a rămas pe dinţii din faţă.

Oare ce să îţi povestesc? Hai să îţi mai zic de aventurile bravului soldat Svejk. A fost bolnav, potaia. L-am lăsat la ţară câteva zile, să avem şi noi linişte cât timp am plecat să cucerim Stambulul. Acolo, ce să facă javra? In prima zi, cum l-a scăpat soacră-mea din ochi, a luat-o la fugă, a ieşit din curte şi tuşti! fix într-o mare baltă, de unde a fost scos cu greu, cu înjurături şi cu multe griji. A doua zi, pentru a-şi cere scuze, pesemne, a fugit. A fost găsit dupa vreo 2 ore, în curtea unui om din sat, împărţind, plin de entuziasm, oasele cu 2 maidanezi din curtea omului.

Am ajuns înapoi şi am zis să luăm potaia. Când ne uităm la el mai bine, colecţie de căpuşe şi mai multe nu. Babesioza a venit în pas alergător, aşa că vreo câteva zile am avut linişte. Era plouat ca o stradă din Londra, în luna aprilie, după ce trecuse salubritatea cu autocisterna plină de apă din Sena. Ce? Sena nu trece prin Londra? Ciudat. Fiică-mea voia să se plimbe pe Sena, la Londra, când era mai mică. Poate de acolo să îmi fi rămas în minte.

3 zile chiar că a fost mop. Bleg. Moale. Nevastă-mea, în alertă, de parcă era în armată şi a aflat că vin ruşii.

A propos: staţi linistiţi. Nu vin. Din două motive.

Unu. Ce dracu’ să ia de aici? Că au avut grijă ăia care s-au perindat prin diverse scaune să ia tot.

Al doilea mi se datorează mie: pe Svejk al meu sigur nu-l vor, că mănâncă mult şi face prostii. Aşa că s-au gândit ruşii că e mai bine să le facă aici Svejk, decât la ei acasă. Si uite-aşa, datorită şi mie, şi celor care ne-au condus cu mândrie revoluţionară, nu ne cuceresc ruşii. Să îmi mulţumiţi mai pe seară, că acum ştiu că aveţi treabă. Si pe voi v-au pus nevestele să faceti curat, nu? Si Hitl … aaa …nevasta mea mi-a zis să fac curat. Că ea se duce să doarmă puţin.

Dar să revenim la oile noastre, cum zicea ciobanul care fusese în pădure să facă pipi. După vreo 3 zile de tratament, veşti bune: Svejk s-a făcut bine. De unde ştiu? Simplu: toate răsadurile pe care le pusesem în nişte tăviţe, în balcon, le-am găsit în living. Desigur, au ieşit singure la plimbare, fără ajutorul dezinteresat al lui Svejk. Pa, răsaduri!

Stii tu: în rest, toate bune.

Anunțuri

2 comentarii

Din categoria Uncategorized

2 răspunsuri la „E vineri seara şi …

  1. madaluk

    Am ras cu gura pana la urechi. Fara rusi(ne)! Rasul face bine. Na ca iese si de-o rima. Dintr-aia de la poezie si nu rima din pamant peste care ar da Svejk in dezinteresatele sale aventuri. Da.

  2. madaluk

    Mda, am vazut greseala: „rama” „rima”… e vineri seara si aici 🙂 desi este o scuza lamentabila. Si rad din nou. De data asta cu rusi(ne) 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s