Ganduri de toamna


Toamna se infasoara in jurul umerilor mei. Norii ei imi umbresc privirea. Verdele lor se intuneca, devenind brunul teluric. Nori de ploaie trec, prin osmoza, catre sufletul meu. Sunt negru, sunt vanat. Frigul e langa mine, cufundandu-ma in tacere. Tremur. Vreau. Ce vreau? Nu stiu. Dar vreau. Sau nu. Ba nu. Chiar vreau. Uitare.
Cine sunt ? De unde vin ? Unde ma duc ? De ce ? Intrebarile astea, repetate de atatia altii inaintea mea, imi sfasie mintea. E toamna. Flacara e din ce in ce mai mica. Intrebarile sunt grele. Nu mi-am facut temele. Si pic. Inca un examen ratat. Am putine momente. Si le ratez, rand pe rand. Parerile de rau se contabilizeaza in dosare grele. Am o biblioteca cat Universul, plina de dosare.
Da. In coltul ochilor vezi lacrimi. Se intampla. Brusc, barbatul dispare. Si lasa in loc, un moment, un copil speriat. Tremur. Teama ma ia de mana. Are mainile reci. Copilului ii e teama de intuneric. De intunericul din el. Tremur iar. E frigul ? E teama ? E doar o impresie ?
O raza de soare izbucneste scurt. Efemera. Dar e de ajuns.
Ma scutur. Gata. Norii mei s-au risipit. Copilul s-a ascuns. Ridic capul. Lacrimile s-au zvantat. Ochii sunt verzi iar. Otrava.
Hai. Inca o lupta de castigat. Inca o zi de supravietuit. Ridic barbia. Inclestez falcile. Zambesc. Chiar daca fals. Nu ma pot odihni. Mai am o zi. Apoi inca una. Si iar. Si iar.
Zambeste-mi si tu. Ia-ma de mana. Vino cu mine.
Pana cand moartea ne va desparti.
Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s